este un timp când te bucuri şi un timp când rămâi doar cu amintirea fericirii. sunt anumite cărţi ce le citeşti doar de dragul unor vremuri, de mult apuse, ce te duc într-o noapte înstelată de vară, la ţară, când nu ştiai ce va urma să se întâmple şi nici nu voiai să ştii....unele te inspiră, altele îţi dau mari revelaţii. pe unele nu le mai termini.
16:37
e-o zi înnorată de aprilie.
îţi scriu doar în aceste ceasuri. nu mă vei mai vedea niciodată, iar glasul meu uşor uşor se va stinge.
cine eşti tu ?..
curg râuri eterne pe sub ferestrele tăcerii mele. dacă ai plecat, nu te mai întorci..
auzi şi tu vântul ce bate în geam ? te uiţi o dată cu mine la cer ? poate privirile noastre vor privi într-o zi la acelaşi cer de-un gri dezolant. să te gândeşti atunci la mine.
-----------------------------
... cerul brăzdat de stele căzătoare, ochii noştrii goi..văile, munţii, pajiştile verzi pe care alergam ca într-un vis, zâmbetele noastre de copii neştiutori, neputincioşi în faţa destinului.
trenul pe care era să-l pierdem. oamenii pe care i-am cunoscut împreună, dimineţile reci. glumele noastre proaste la un pahar de vin. privirile noastre tăcute, sugestive, pierdute. cearşafuri albe, munţi. ecoul vocii tale strigându-mă pe nume. perdeaua florală purtată de vânt. pervazul pe care am stat şi te-am privit, fumul de ţigară şi visele noastre. căsuţa şi râul din visele mele. toate.. toate rămân în urmă.
e cenuşiu. e ireal. trezeşte-mă..
---------------------
"...pe harfa răsturnată a ierburilor tale, vară... trupul şi sufletul meu sunt începutul unui mare cântec..
şi tremurul mâinii care-l caută..
anii mei tineri au sunat a cântec, dar am trecut pe lângă el cu dragostea de mână,
şi am rămas cu mâna întinsă ca a regelui Lear.
....totul ne desparte pe tine şi pe mine: distanţa, oamenii, viaţa şi poate şi destinul.
nu mă tem nici de zâmbetul tău, deci nu mă tem de nimic.
sunt ceea ce-i dincolo de fereastra odăii tale: depărtarea.
sunt cea mai mică fată a lumii între rândunelele ei fiindcă mă înfăşor în întregul ei necunoscut.
privirea ta nu mă va găsi nicăieri.
...amintirea ta nu are unde să mă afle.
glasul tău nu poate să mă strige şi nu ştie unde.
...sunt între cele patru zări: răspântia lor."
