this isn't giving up. no, this is letting go

 
  

"In clipa aceea iubirea, ura, gelozia, durerea se sfarsisera. Totul parea dintr-un film prost, de cea mai proasta calitate. Era totul firesc, spontan, obisnuit... lumea nu se oprise in loc si continuam sa ne purtam cu totii ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat, ca si cum scena aceea se repetase de atatea ori... Pentru o clipa am avut senzatia ca tu nu esti Dor al meu, ca esti un necunoscut c-o necunoscuta, atat de rece m-ai lasat. Si te-am uitat asa cum se uita...



...Imi doresc sa te vad fericit, de mana c-o rochita rosie din catifea, si sa-i zambesti pentru ca ea e perfecta, ca nimic inafara de ea nu mai conteaza. Pentru ca ea e totul, iar eu sunt nimic. Pentru ca-i mai bine cu tine lipsa si indragostit de alta. N-am sa mor fara tine si nici de dorul tau. N-am sa-ti uit numele si nici n-am sa incerc sa scap de amintirea ta."
1 octombrie 2010






  

E toamnă din nou. Te-am aşteptat toamne la rând cu acelaşi zâmbet stupid pe faţă si emoţie în piept. Pe aceeaşi bancă cu frunze uscate. Cu aceleasi vise de copil naiv cu soarele în palmă şi încăpăţânare să te pastrez mereu aici.
aici undeva in cutiuta cu amintiri sau pe pagini ingalbenite de vreme. 


imi imaginam uneori c-am sa te vad de mana cu o noua ea, cu stralucirea aia in priviri si ca lumea mea va deveni mai rece. de asta ma temeam cel mai mult.


obisnuiam sa ma opresc uneori la aceeasi scara , asteptandu-te..  mica, cu aceeasi cadenta exaltata a inimii, plangadu-mi singuratatea, in alcoolismul meu.  printre fum si  ochi inchisi. 






...dar azi dupa atatia ani am suras stins, fara ca inima sa-mi iasa din piept, fara sa rosesc si fara ca lumea mea sa se dea peste cap. fumul se inalta molcolm si te priveam sfredelitor c-o urma vaga de sarcasm in coltul gurii.
12 septembrie 2011


amintirea ti-a pierit incet, dizolvandu-se pe nesimtite, pierzandu-si adevaratul sens. tu nu mai esti decat undeva pierdut prin universul meu. m-am ofilit si stins usor, iar ecoul vocii tale nu mai are cum sa-mi raspunda.





am plecat si-ai sa-ti amintesti de mine ca de copila aia ce ti-a locuit mereu sufletul, si a stat mereu in umbra, si te-a privit de undeva de acolo si ti-a purtat mereu de  grija. daca, candva, plimbandu-te, ai simtit o anumita prezenta alaturi de tine, aceea am fost eu.. iubindu-te, oriunde m-as fi aflat.