Isi lua un bilet si se aseza pe un scaun albastru cu vopsea scorojita, mazgalit cu niste nume. ora 21:00. Nu era nimeni in gara, decat un om mai in varsta, c-un roman in fata si niste ochelari mari, patratosi. si cateva felinare obosite. Era prea liniste. mult prea liniste... se uita in jur c-un aer grav, ostenit. Ofta adanc si-si aprinse o tigare. imagini din trecut se derulau in fata ei, dar incerca sa le alunge. Gandurile deveneau imagini, imaginile sunete si sunetele mirosuri. tresari speriata si enervata de vocile din inima ei ce nu incetau sa vorbeasca. Se ridica si se opri la un tonomat ponosit sa-si ia o ciocolata calda. doua fise de cate 50 de bani. isi cauta prin buzunarele paltonului si baga doua fise. tonomatul nu-i dadu nici ciocolata, nici banii inapoi. se enerva si mai tare si pentru o clipa avu o dorinta arzatoare sa dea cu piciorul in el. apoi se indrepta incet spre locul ei, gandind cat de stupida a ajuns sa se enerveze pentru un leu pierdut. Stupid ! Isi mai aprinse o tigare, incercand sa se calmeze. respira adanc, sacadat, greoi. tusea din cand in cand, intrerupand linistea garii asurzitoare. fumul de tigare o cufunda intr-o moleseala profunda. i se parea ca e mai cald in golul din jurul ei. peretii scorojiti si vechi ii dadeau senzatia de rece. incerca sa-si incalzeasca mainile reci si sufla din cand in cand in ele. mirosul de tutun o sufoca, si cufunda fata in esarfa albastra cu floricele, unde dadu de un parfum atat de cunoscut de ea ! inchise ochii si ramase asa. simti deodata o multumire sufleteasca, o oaza de fericire, de caldura.. simti ca el e acolo, c-o tine strans de mana, si ca-i sopteste ca totul o sa fie bine. se trezi brusc din starea aceea si-o tristete coplesitoare ii invada toata fiinta. ofta adanc si-si puse mana in buzunarul drept al paltonului, cautand telefonul. il scoase si scrise tremurand un mesaj. " imi pare rau, dar vreau sa plec din orasul asta invechit si sufocant. nu mai am loc in el, nu mai pot sa respir aer curat. ai sa ma ierti, love ? Cu bine, A." Il mai citi o data, dar se razgandi si-l salva in schite. ce rost avea ? era la fel de mica precum o frunza de toamna purtata de vant pe cine stie unde. 12:25 noapte. cateva stele raspandite dezordonat. aburii ce-i scotea respirand. de mica ii placea sa se joace cu ei, sa deseneze. de data asta scrise un cuvant, numai de ea stiut. Isi ridica privirea spre imensul rece si incepu sa numere stelele, absurd, ca un copil. `Una, doua, trei.. isi aminti de bunicul ei, si-o lacrima i se usca pe obraji. acum nu mai avea lacrimi. nici vise. nici planuri. nici foc. ochii ei erau stinsi. era prea obosita. mult prea obosita... Isi puse mainile in palton sa se mai incalzeasca, cum facea odinioara... si ramase cu ochii spre cer ore in sir, printre aburi. tot ce se mai auzea acum in linistea noptii era rasuflarea ei greoaie. 2:41 era mai frig si batranelul cu cartea nu mai era. acum era singura in gara, c-un zambet crispat si c-o valiza maro, roasa de molii. inchise ochii. 4:00 aproape ca nu-si mai simtea trupul amortit. tacerea garii e intrerupta de cate un oftat sau de-o miscare brusca a trupului ei intepenit. se ghemui mica pe scaunele reci si ramase cu ochii goi, neclintiti de pe un felinar cu lumina palida. 4:35 nu mai simtea nimic, nici frig, nici durere. isi scoase o bucata de hartie din geanta si-un creion. si incepu sa scrie nervos. 5:15 isi aprinse o tigara. tusi sacaitor. 6:06 soarele si luna erau amandoua pe cerul mov-portocaliu, si-un tren se auzea din indepartare. 9:01 trenul ajunse in gara. o tanara fata zacea fara suflare pe peronul 12, c-o bucata de hartie in mana.  " Imi pare rau, dar vreau sa plec din orasul asta invechit si sufocant. nu mai am loc in el, nu mai pot sa respir aer curat. ai sa ma ierti, love ? urasc despartirile. mereu le-am urat, dar azi sunt obosita de tot... stau intr-o gara afurisita de ore intregi si-astept un tren ce nu mai vine, sa ma ia din locul asta in care nu mai pot sa traiesc, caci ma strange si ma doare fiecare particica din el. sa ai grija de tine, da ? sa te gandesti la mine de fiecara data cand iti vei auzi inima batand, promiti ? si cand ai sa simti nevoia, ma poti gasi... doar cauta in sufletul tau. ...cum imi spuneai aievea `te iubesc, si eu iti raspundeam `Asijderea ! Aimée a ta." | |||
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu