Ai devenit o amintire,
ce ciudat! acel moment când oamenii îţi devin doar o amintire!
Azi, dragul meu, mi-am amintit de tine, în cursul şi rimul vieţii ce nu stau în loc cu noi. Mi-am amintit şi-am zâmbit copilăreşte.. şi-am ştiut atunci cât de frumoasă este viaţa cunoscând oameni care-ţi fac inima să tresară, pierzându-i, învăţând.. rămânând cu magia unor clipe ce nu se mai întorc.
...Te pierzi în întunercul viselor mele şi-al amintirilor pe care se aşterne praful.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu