n-am ştiut

o altă noapte albă. e 7:51 dim, iar eu îmi beau cafeaua. 

am trăit atât de mult timp în trecut.. e sinucidere totală a sufletului. e ca şi cum eşti doar un spectator al propriei vieţi, pe lângă care treci nepăsător. trec anii pe lângă tine, trec anotimpuri, iar tu eşti blocat în loc, aşteptând lucruri care nu vor mai veni sau dacă vor veni, oricum va fi prea târziu.

cred că niciodată nu am putut să trăiesc în prezent, probabil de aceea n-am putut să fiu niciodată fericită cu adevărat, să trăiesc clipa, să-mi trăiesc viaţa. am pierdut şanse, am pierdut oameni, poveşti ce ar fi putut fi, timp.. şi m-am pierdut pe mine.

m-am uitat de atâtea ori înapoi, sperând şi aşteptând oameni care au plecat de mult, refuzând să-mi continui drumul fără ei.. oameni care probabil nici nu mai ştiu cine sunt. n-am înţeles că oamenii vin şi pleacă, că puţini vor rămâne până la sfârşit.

n-am ştiut că oamenii uită.. cu adevărat.  că mai întâi îşi văd de interesele lor.

n-am ştiut că pe drumul meu voi întâlni oameni şi multe măşti, care mă vor ridica de jos, mă vor folosi un timp pentru a-şi umple singurătatea, pentru a-şi atinge anumite scopuri, ca apoi să mă îmbrâncească la loc. n-am ştiut că unele lucruri sunt doar ficţiuni ale unui loc sau moment şi că oameni care cândva însemnau totul, azi îi poţi vedea străini. n-am ştiut că poţi aştepta ani întregi pe cineva, o viaţă, ca mai apoi să trăieşti dezamăgirea visului împlinit. n-am ştiut că poţi pierde totul într-o secundă, într-un singur moment..totul.

n-am ştiut că oamenii pot să te iubească azi şi mâine să plece de lângă tine ca şi cum nici n-ai fi existat.

n-am ştiut că e mai bine să nu te întorci, căci locuri ce o dată erau primitoare şi familiare, acum sunt străine şi goale. n-am ştiut că viaţa trece pe lângă tine şi n-o ia de la început. n-am ştiut că timpul înfrumuseţează amintirile şi că lucruri ce o dată te făceau să tresari, acum te-ar putea lăsa rece. n-am ştiut că unele lucruri se întâmpla doar o dată şi că oricât ai încerca să le trăieşti din nou, nu va mai fi niciodată la fel. n-am ştiut că viaţa îşi urmează cursul mai departe, măturând totul. n-am ştiut că timpul ia cu el sentimente şi vise şi iubiri ce păreau nemuritoare.

dar azi ştiu. azi mă ridic şi nu mă mai uit înapoi, unde ei au rămas, în negura trecutului. de azi merg înainte, orice ar fi. las totul în urmă şi-mi continui drumul.