*words can't express everything.

 18:52 
am pofta de-o felie de pepene verde. si de-o seara calduta de iunie. sunt dependenta de cola si de zambete colorate. am aruncat-o pe aimee. cutiuta cu amintiri nu exista. ma doare capul. vreau un ceai de capsuni. si-un roman bun. vreau sa dorm mult. sunt extenuata. imi place verdele. nu mai pot sa fumez. tot ce vreau e un zambet strengar pe care sa-l iubesc, si-un pachet de dunhill albastru. cafenea, muzica buna, oameni fericiti si ploaie de mai. 


miercuri.
19:00 
e absurd cum ii pastram aici, jurandu-ne sa iubim o viata intreaga persoane care de mult au plecat. ne complicam aiurea. ne facem rau stupid. a trecut un an, un an si parcul nostru a ramas acelasi. zambetul meu stins, si ochii tai neexpresivi. copii deveniti mari. aceeasi banca maro si liniste de mormant. aceleasi felinare cu lumina vaga.

"you ever put your arms out and spin really, really fast ? well, that's what love is like. it makes your heart race. it turns the world upside down. but if you're not careful, if you don't keep your eyes on something still, you can lose your control balance. you can't see what's happening to the people around you. you can't see that you're about to fall."

totul e fad. sters. searbad. ma usuc.

oamenii pleaca, si nu se mai intorc oricat ar durea asta. ma intreb uneori daca au meritat acele zile cu soare. as putea sa jur c-au fost unele dintre cele mai frumoase  din viata mea. ma intreb uneori daca au meritat in ciuda tuturor durerilor de mai tarziu. nu mai conteaza acum, insa. noiembrie acela nu va mai fi niciodata, si nici noi nu vom mai fi un noi. voi fi eu si cu el, tu si cu ea. mereu asa... e tarziu si-mi sterg zambetul tamp de pe fata. 

`mi te am pe constiinta.

` de ce ? am murit ? sunt aici, viu.

` nu.. altceva am omorat.

*simtea ca totul se invarte cu ea. alcoolul ii intrase in sange, si ii amortise tot trupul. frigul nu-l mai simtea. pe masura ce bea, lumea devenea mai mica, mai ireala, mai stupid de usoara. vocile din jur abia le mai auzea, radea zgomotos, si copacii se invarteau cu ea. o voce atat de iubita o trezi pentru o secunda din "somnul" ei adanc. se uita imprejur si doi ochi atat de cunoscuti o priveau neexpresivi. un chip atat de familiar... atat de adorat. stia ca-i acolo desi se invartea, si oricat se straduia sa-l vada clar, nu reusea. dar era acolo... si lucrul acesta o linistea, o incalzea, se simtea mai in siguranta. ii venea sa tipe, sa se arunce la pamant, sa ramana acolo, intinsa cu fata spre cer..nu putea nici sa planga. nici sa se dezgoleasca de toate sentimentele ce ieseau acum la suprafata, involuntar, fara voia ei, sub efectul alcoolului. oricat ar fi vrut sa se controleze, sa se prefaca ca de fiecare data, acum nu mai putea. tot ce construise se spulbera intr-o clipa. mandria ei ramanea muta. se ridica pe picioare, dar acestea n-o mai tineau. se arunca umilita in bratele lui. se agata deznadajduit, injositor, plina de dor, de furie. de patos. in bratele lui ce candva erau oaza ei de fericire, ce intr-un aprilie innorat au intampinat-o reci. atata timp visase la clipa aceea..   

`she never could get drunk enough to get him out of her mind

*am fost atata timp langa tine, dar nu m-ai chemat.

.

...dar tu plecasesi de mult si am refuzat cu incapatanare sa vad asta. sa fi fericit, love, si sa ai parte de tot ce e mai bun in viata. 

20:00

A.

yes.