dacă aş putea să exprim în cuvinte tot ce simt, aş creea capodopere, dar nu pot. nu există suficiente cuvinte ca să pătrundă trăirile mele. cuvintele sunt prea goale, lipsite de substanţă, fade. lipsite de mine. sunt seci, raţionale şi reci.
cuvintele nu vor putea cuprinde niciodată cu adevărat sentimentele unui om. doar bătăile inimii, zâmbetele transformate în ţipete de fericire, oftatul adânc şi lacrimile cuiva pot pătrunde o parte din ceea ce simte, durerea mută din fiecare parte a corpului şi sufletului, strigătul surd de teamă să nu-l audă cineva. abia la ultima lui suflare, un om va înţelege totul despre viaţa lui şi va fi el însuşi. cred că regretele sunt cele mai dureroase.
.................
mi-e dor de tine, B.
chiar dacă nu meriţi, dar aşa sunt eu mai fraieră, doar mă ştii.
de ce ai plecat şi tu? de ce trebuie să plece toţi de pe drumul meu, lăsându-mă mereu în urmă?
abia că te găsisem. nici măcar rămas bun n-am putut să-mi iau de la tine. când am aflat teribila veste, pământul a început să se învârtă cu mine, am zis că e doar o glumă proastă.
e de neconceput cât îmi lipseşti. în timpul zilei încerc să fug de groaznicul gând ce mă tot urmăreşte la fiecare pas, dar în nopţi albe ca asta, cu vin, muzică patetică şi ţigări multe, îmi vine să o iau la fugă, să te caut, să-ţi sar în braţe şi să-ţi zic că nu mai pot trăi aşa, că mă sufoc. dar n-am unde să te mai caut, n-am unde să te mai găsesc, ai plecat.
ai dispărut din viaţa mea la fel de repede cum ai şi apărut.
4:10
a început să plouă şi vreau să fii aici. măcar încă o oră, două, apoi poţi să pleci iar din lumea mea. uneori când stau pe fotoliu în faţa televizorului, mă uit lângă mine şi-mi imaginez că eşti acolo şi că mă fixezi cu privirea, şi zâmbesc tâmp. pentru o clipă e atât de real.. că ne uităm la filme proaste şi sentimentale şi că râdem şi comentăm fiecare replică. apoi că dansăm, la fel de patetici şi că te împiedici de mine căci te calc pe picioare, veşnicul meu obicei. şi că bem vin roşu şi bere, şi că jucăm cărţi pe porunci, şi eu iar trişez ca să câştig şi să mă săruţi, iar tu te faci că nu vezi.
casa e plină de prezenţa ta. când stau în pat, iau perna în braţe şi-mi imaginez că atunci când voi deschide ochii, tu vei fi lângă mine, sărutându-mă pe frunte. îmi imaginez apoi că dimineaţa ne vom bea cafeaua şi vom râde de cine ştie ce prostie.
parcă ieri era totul atât de real şi de firesc. parcă ieri ne-am întâlnit pentru prima oară şi vorbeai mult şi eu mă făceam că te ascult, interesată, când eu voiam doar să te privesc şi să mă iei în braţe. parcă ieri stăteam prin parcuri şi beam amândoi nopţile pe afară şi ne certam că-mi luai ţigările că fumez prea mult sau pentru cine ştie ce prostie. că găseam mereu motive. parcă ieri stăteam în acelaşi cartier. parcă ieri săream geamul la 5 dimineaţa ca să te văd. parcă ieri te urmam peste tot, tăcută şi fericită că eşti acolo. parcă ieri fugeam după maşina de noapte ca să pornim la drum, să fugim departe, spre nicăieri.
e incredibil cum poţi valora un lucru abia atunci când nu-l mai ai. te aştept acasă, B. aştept ziua când va bate cineva la uşă, mă voi duce să deschid plictisită şi-n prag vei fi tu. copila aia nebună şi proastă, nu te-a uitat niciodată, te va aştepta mereu să te întorci. n-a încetat o clipă să se gândească la tine.
nu e vina mea, nici a ta. aşa a fost să fie. dar ştiu că nu te voi mai vedea niciodată. n-o să te mai aud, n-o să mă mai auzi. suntem departe acum.
aşa e viaţa. nu mă mai pot lupta cu ea. îţi pune în cale oameni de care ajungi să depinzi sufleteşte, apoi îi ia, fără să te întrebe, brusc, inevitabil, definitiv. oricât te-ai împotrivi, oricât te-ai zbate, n-ai ce să faci. te înstrăinează, împotriva voinţei tale.
nu ştiu de ce îţi scriu. cuvintele mele n-o să te ajungă niciodată. m-ai lăsat singură şi tu. şi toţi. doar eu şi cărţile, ţigările şi visele mele stupide.
nu ştiu cum va fi lumea când ne vom întâlni din nou, dacă destinul ne va intersecta iar drumurile. probabil va fi schimbată. probabil noi vom fi schimbaţi. probabil vom fi străini.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu