În această noapte rece de decembrie am realizat un lucru.
Nu am iubit niciodată cu adevărat.
Cred că, în lume, există anumite persoane speciale.
Privirea lui, vocea, gesturile, chipul lui şi tot ceea ce-ţi transmite fiinţa lui te fac să-ţi dai seama că pe el l-ai căutat.
Îl priveşti şi-ţi dai seama că te-ai născut pentru el. Că l-ai aşteptat.
Că-l cunoşti atât de bine, de undeva, din sufletul tău.
Iubirea adevărată este cea care îţi schimbă viaţa pentru totdeauna.
Şi nu vei mai fi niciodată la fel.
Este cea care îţi schimbă ritmul, te trezeşte, te ridică din somnul tău adânc şi creşte din tine căci a fost mereu în adâncul inimii tale.
Iubirea adevărată îţi transformă viaţa într-o poveste şi cântec şi reaprinde focul.
Te înalţă, te face să vrei din nou să trăieşti, să simţi voluptatea vieţii, intensitatea ei, să evoluezi, să fii mai bun; îţi dă atâta putere, oh, atâta putere încât poţi muta munţii din loc.
Iubirea adevărată îţi dă un sens în viaţă atunci când l-ai pierdut şi te face să vezi din nou frumuseţea vieţii.
Când iubeşti, nu-ţi mai e teamă de nimic.
...Te bulversează, îţi schimbă percepţiile negative, te ucide pentru a renaşte din propria cenuşă.
Iubirea adevărată este un miracol ce apare în vieţile oamenilor, pe neaşteptate, când speranţa s-a stins şi e noapte şi frig.
Dar păcat că este atât de rară!
Ea este singurul leac, singurul medicament pentru sufletele oamenilor. Pentru cei pustiiţi sufleteşte, pentru acei ochi trişti şi goi.
..............
Ea îţi zâmbeşte timid şi cuminte, ascunzându-se într-o mulţime, dar tu n-o vezi la început, oh, n-ai cum s-o vezi!
Ea îţi iese în cale abia atunci când întorci privirea spre ea şi îi zâmbeşti.
Ştiu că, într-o zi, îmi va bate la uşă şi îi voi deschide, absentă.
Iar lumea mea nu va mai fi niciodată la fel.
O voi servi cu amara mea cafea şi suflet şi îi voi spune cât am aşteptat-o, cât am negat-o!, cât m-am înşelat în privinţa ei, confundând-o de atâtea ori cu altceva.
Va ieşi pe uşă, trecându-mi pragul, abia atunci când inima mea va înceta să bată şi va rămâne doar povestea ei, dăinuind în timp.
Va rămâne doar lumina ei, strălucind în noapte.. Precum stelele care sunt stinse demult, rămânând văpaia în urma lor, doar o iluzie.. căci ele nu mai există.
...Iubirea adevărată face viaţa vrednică de a fi trăită şi părăsită fără regrete.
Este ecoul ultimelor bătăi ale inimii tale.
...Este acasă.
Este refugiul tău.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu